DECORUL: cel mai simplu cu putinta, nu exista nimic pe scena.
BARBATUL: Gata, m-am hotarat: nu voi mai trai ca sa mananc! Nu-i voi mai da trupului meu desfatare, ci-l voi hrani cu fructul primordial, marul! (Are in mana un mar si musca din el cu pofta) Chiar e bun! (Mai ia o gura, si-nc-o gura. La cea de-a treia se opreste pentru o clipa, dupa care scuipa in lateral.) Tu?! Ce cauti aici? Si de ce te uiti asa la mine? (Cu privirea atintita in fata): Nici sa mananc linistit nu mai pot! Am ajuns sa ma cert pentru un mar. (Din nou, privind marul): Na! S-a bagat inauntru! Unde-ai fugit, ma? Ce sa spun... tot el face pe grozavul! Nu sta la discutii, nu-si bate capul cu mine. Normal: cel mai destept cedeaza primul! Deci tot eu sunt animalul din datele problemei. Ia stai tu sa-ti arat ca si eu pot fi o fiinta superioara! Te las cu marul tau, cu tot! Imparte-l cu ai tai! La urma urmei, tie-ti este si casa, si hrana... In timp ce eu... eu trebuie sa-mi iau credit ca sa-mi fac casa! Daca ti-as cere si eu tie bani?... (Sta cateva secunde pe ganduri.) Ce sa fac? Nu stiu sa ma descurc! N-am studiat "Afaceri cu viermi"! In fine, ce mai conteaza? Te las in pace. "Traind in cercul vostru stramt..." (recita cu un aer solemn, cu privirea atintita in sus; apoi, ferm:) Na! Vezi ca pot sa fiu si eu un pic de zeu? (merge doi-trei pasi spre dreapta scenei si aseaza marul jos, zicand:) Ma duc sa-mi iau un mar din ala mare, rosu, cu E-uri de la supermarket! Acolo nu mai e tipenie de vierme. Si cel mai important lucru e ca am rezolvat cumva problema. Ce tot atata, marul ddd... discorsiei! Apropo, cine-a fost Discordia?... (liniste de cateva secunde) Ma gandesc... In ce zi o fi creat Dumnezeu marul? E si el, cu siguranta, un personaj important in viata omenirii! Doar a intors pe dos viata lui Adam si a Evei. O fi vreun demon? Nu-mi amintesc sa se fi vorbit undeva de facerea marului. O fi atemporal? Ajutati-ma! Stiu ca voi stiti! Va rog, spuneti-mi! Te rog, spune-mi tu! (Arata cu degetul spre cineva din sala.) Sau nu, ca tu sigur o sa ma minti! (se uita dezorientat in stanga si-n dreapta.) Ea! Ea sa-mi spuna! (Arata din nou spre cineva din sala.) Te rog, spune-mi! Te rooog! (Aproape ca incepe sa planga.) De ce nu-mi spui? Spune-mi! (Plange, apoi vocea devine inversunata, pornita:) Hai, spune-mi! De ce n-a gustat Alba-ca-Zapada din Pomul Cunoasterii Binelui si Raului, ca sa afle ca printul o iubeste si ca mama ei vitrega ii pregateste sfarsitul? (Din ce in ce mai vehement; accentueza fiecare cuvant, tonul vocii si debitul verbal cresc.) De ce n-a fost otravit marul din care a muscat Eva, ca sa vada Adam ca nu trebuie sa incalce cuvantul lui Dumnezeu? De ce Scufita Rosie ii duce bunicii bolnave cozonac? Nu stie ca atunci cand esti bolnav nu poti manca nimic? De ce ne nastem? De ce murim? (Face gesturi nervoase, cu mainile in aer, spre cer, in timpul acestui discurs. Apoi, rotindu-si privirea de jur imprejur, pe podeaua scenei:) Vierme! Unde esti? Tu stii? (Scurta pauza; apoi, privind in fata:) Tu stii, el stie, ea stie, noi stim, voi stiti, ei stiu, ele stiu. Acesta este un verb neregulat. Alte verbe neregulate, care se comporta la fel, sunt: a fi, a avea si a vrea. Acestea sunt verbe principale, deoarece ele ne definesc existenta. Scrieti! Tu, de-acolo, din spate, mai lasa telefonul mobil si fii atent la lectie! (Arata spre subiect cu capul.) Si lumea se imparte in mai multe categorii: cei care sunt, cei care au, cei care voiesc si cei care stiu. La acestia se mai adauga si cei care cred. Va trebui ca data viitoare sa cunoasteti relatiile dintre aceste categorii de oameni. Dar, fiti atenti si nu uiati ca a fi nu inseamna a avea, e valabila si reciproca, insa a sti poate insemna a fi. Tema: 1) Asezati in ordine crescatoare numerele: a avea, a fi, a sti, a crede, a putea, a simti si a vrea. 2) Enuntati si argumentati un punct de vedere pentru afirmatia "STIU CINE SUNT". Mult succes! Ne vedem... pe lumea cealalta!
CADE CORTINA
BARBATUL: Gata, m-am hotarat: nu voi mai trai ca sa mananc! Nu-i voi mai da trupului meu desfatare, ci-l voi hrani cu fructul primordial, marul! (Are in mana un mar si musca din el cu pofta) Chiar e bun! (Mai ia o gura, si-nc-o gura. La cea de-a treia se opreste pentru o clipa, dupa care scuipa in lateral.) Tu?! Ce cauti aici? Si de ce te uiti asa la mine? (Cu privirea atintita in fata): Nici sa mananc linistit nu mai pot! Am ajuns sa ma cert pentru un mar. (Din nou, privind marul): Na! S-a bagat inauntru! Unde-ai fugit, ma? Ce sa spun... tot el face pe grozavul! Nu sta la discutii, nu-si bate capul cu mine. Normal: cel mai destept cedeaza primul! Deci tot eu sunt animalul din datele problemei. Ia stai tu sa-ti arat ca si eu pot fi o fiinta superioara! Te las cu marul tau, cu tot! Imparte-l cu ai tai! La urma urmei, tie-ti este si casa, si hrana... In timp ce eu... eu trebuie sa-mi iau credit ca sa-mi fac casa! Daca ti-as cere si eu tie bani?... (Sta cateva secunde pe ganduri.) Ce sa fac? Nu stiu sa ma descurc! N-am studiat "Afaceri cu viermi"! In fine, ce mai conteaza? Te las in pace. "Traind in cercul vostru stramt..." (recita cu un aer solemn, cu privirea atintita in sus; apoi, ferm:) Na! Vezi ca pot sa fiu si eu un pic de zeu? (merge doi-trei pasi spre dreapta scenei si aseaza marul jos, zicand:) Ma duc sa-mi iau un mar din ala mare, rosu, cu E-uri de la supermarket! Acolo nu mai e tipenie de vierme. Si cel mai important lucru e ca am rezolvat cumva problema. Ce tot atata, marul ddd... discorsiei! Apropo, cine-a fost Discordia?... (liniste de cateva secunde) Ma gandesc... In ce zi o fi creat Dumnezeu marul? E si el, cu siguranta, un personaj important in viata omenirii! Doar a intors pe dos viata lui Adam si a Evei. O fi vreun demon? Nu-mi amintesc sa se fi vorbit undeva de facerea marului. O fi atemporal? Ajutati-ma! Stiu ca voi stiti! Va rog, spuneti-mi! Te rog, spune-mi tu! (Arata cu degetul spre cineva din sala.) Sau nu, ca tu sigur o sa ma minti! (se uita dezorientat in stanga si-n dreapta.) Ea! Ea sa-mi spuna! (Arata din nou spre cineva din sala.) Te rog, spune-mi! Te rooog! (Aproape ca incepe sa planga.) De ce nu-mi spui? Spune-mi! (Plange, apoi vocea devine inversunata, pornita:) Hai, spune-mi! De ce n-a gustat Alba-ca-Zapada din Pomul Cunoasterii Binelui si Raului, ca sa afle ca printul o iubeste si ca mama ei vitrega ii pregateste sfarsitul? (Din ce in ce mai vehement; accentueza fiecare cuvant, tonul vocii si debitul verbal cresc.) De ce n-a fost otravit marul din care a muscat Eva, ca sa vada Adam ca nu trebuie sa incalce cuvantul lui Dumnezeu? De ce Scufita Rosie ii duce bunicii bolnave cozonac? Nu stie ca atunci cand esti bolnav nu poti manca nimic? De ce ne nastem? De ce murim? (Face gesturi nervoase, cu mainile in aer, spre cer, in timpul acestui discurs. Apoi, rotindu-si privirea de jur imprejur, pe podeaua scenei:) Vierme! Unde esti? Tu stii? (Scurta pauza; apoi, privind in fata:) Tu stii, el stie, ea stie, noi stim, voi stiti, ei stiu, ele stiu. Acesta este un verb neregulat. Alte verbe neregulate, care se comporta la fel, sunt: a fi, a avea si a vrea. Acestea sunt verbe principale, deoarece ele ne definesc existenta. Scrieti! Tu, de-acolo, din spate, mai lasa telefonul mobil si fii atent la lectie! (Arata spre subiect cu capul.) Si lumea se imparte in mai multe categorii: cei care sunt, cei care au, cei care voiesc si cei care stiu. La acestia se mai adauga si cei care cred. Va trebui ca data viitoare sa cunoasteti relatiile dintre aceste categorii de oameni. Dar, fiti atenti si nu uiati ca a fi nu inseamna a avea, e valabila si reciproca, insa a sti poate insemna a fi. Tema: 1) Asezati in ordine crescatoare numerele: a avea, a fi, a sti, a crede, a putea, a simti si a vrea. 2) Enuntati si argumentati un punct de vedere pentru afirmatia "STIU CINE SUNT". Mult succes! Ne vedem... pe lumea cealalta!
CADE CORTINA
Comentarii